O subtila retea de compromisuri

“Unii isi fac o fala din refuzul oricarui compromis. Dar asta e o iluzie, cel mai adesea onesta, dar nu chiar intotdeauna. Nu se poate trai fara compromisuri. Totul e o chestiune de prioritati si de simt al valorilor.

Compromisurile sunt legea co-existentei, legea pastrarii valorilor umane in contextul social si istoric. Civilizatia societatii se mentine printr-o subtila retea de compromisuri. Nu se poate trai in acest context refuzand orice compromis, dupa cum nu se poate realiza ceva fara un anumit oportunism, mai corect spus un anumit simt al oportunitatii.

Trebuie sa stii ce e oportun de facut pentru ca o valoare sa se poata afirma si mentine. Valoarea poate fi in speta viata ta proprie- nu e in principiu nimic infamant in asta, depinde doar de natura si de pretul compromisului.

Uneori, cea mai oportuna solutie e intransigenta intratabila. Alteori, o oarecare maleabilitate, un tact al tranzactiilor abile. Intransigenta nu trebuie sa fie capoasa, indaratnica ci lucida, degajata, curajoasa si demna. Maleabilitatea nu trebuie sa fie lasa, complezenta, defetista.

Trebuie sa ramai arbitrul compromisurilor tale, simtul oportunitatii sa nu te faca sa luneci pe panta oportunismului rentabil, conjunctural.

Poti concede dar nu trebuie sa cedezi.”

din Despre lucrurile cu adevarat importante

Rubiconul e un rau foarte mic- despre compromis

“Cand ti se pune problema compromisului, ti se pune si cea a distingerii esentialului de inesential. Trebuie sa stii sa alegi si sa decizi ce e esential, si deci nu poate sub niciun motiv face obiectul unui compromis, si ce tine de inesential, si deci poate tolera o marja de nuantare (ca sa ma exprim eufemistic).

Strategia compromisului e foarte delicata si cere o mana ferma, cu reflexe foarte sigure, fiindca limita admisibila nu e nici neta, nici etansa.

Cineva poate crede ca nu a facut pasul neingaduit, ireparabil, se poate amagi cu ideea ca nu a trecut Rubiconul, pe care de fapt il trecuse demult, deoarece uzura compromisurilor ii amortise sensibilitatea la ele.

Dar cine a fost in Italia a putut vedea ca Rubiconul e un rau foarte mic,- se trece pe nesimtite.”

din Despre lucrurile cu adevarat importante